Arhive blog

Raidul american asupra Bucurestiului

In raidul american asupra Bucurestiului din 4 aprilie 1944 au fost ucisi 3.000 de civili. Bombele au lovit obiective civile si au distrus complet Gara de Nord, in care se aflau trenuri cu refugiati din Basarabia.

Oficial, obiectivul bombardamentului a fost Gara de Nord pentru a intrerupe transporturile militare spre front. In practica, in cele doua ore de bombardament au fost lovite numeroase obiective civile. Peste 300 de bombardiere B-17 (Flying Fortress) si B-24 (Liberator) decolasera de la baze din Italia si au intrat in Romania pe la Turnu Severin si au ajuns in Bucuresti prin Targoviste si Snagov. Au fost lovite în special cartierele de vest si nord-vest ale orasului – Cotrocenii, Grivita, Steaua – si în primul rînd regiunea Garii de Nord, unde s-a întrebuintat sistemul “covorului” de bombe. Au cazut bombe si în Calea Victoriei asupra Hotelului “Splendid” si a “Parc-Hotelului” de alaturi, unde îsi avea sediul misiunea militara germana, ambele hoteluri fiind complet distruse si o mare parte a locatarilor lor ucisi. Bombe au cazut si pe Calea Grivitei, Plevnei, Bd.Titulescu, Dinicu Golescu, soseaua Orhideelor, cartierele Giulesti si Crangasi, Bd Ghencea, Alexandriei. Cel putin un adapost antiaerian a fost lovit in plin, cei dinauntru fiind ucisi.

Oficial, bombardarea zonelor civile a fost pusa pe seama vantului, care ar fi imprastiat bombele. Nu trebuie uitat, insa, ca Sir Arthur Harris, comandantul Royal Air Force dezvoltase doctrina “covoarelor de bombe” prin care se urmarea lovirea tintelor si populatiei civile cu scopul de a demoraliza atat populatia cat si soldatii de pe front.

IMGP5365

Marturia sotiei lui George Enescu

Pe cerul senin de primăvară, huruit , salve de artilerie neaşteptate, explozii care ne smulg uşile din balamale, detonări formidabile făcând ţăndări geamurile în locul în care George Enescu îşi compunea cvartetul în mi bemol major. Alt cutremur, provocat de această dată de nebunia ucigătoare a oamenilor, răstoarnă şi dărâmă peste tot în jurul nostru casele peste locatarii lor, porumbeii zboară înnebuniţi în strălucirea metalică a rachetelor luminoase. Ultimul răcnet al geniului tehnic al secolului… progresele civilizaţiei ! Care întunecă albastrul cerului, acoperă soarele.

La cincizeci de metri distanţă, ardeau oamenii pe acoperiş, unde se refugiaseră văzând că imobilul – hotelul Splendid, cu douăzeci de etaje – ia foc, fără putinţă de scăpare; maşini în flăcări, cu şoferul mort la volan, cu ocupanţii maşinii calcinaţi în adâncul ei, trecând în zigzag cu o viteză nebună, prin faţa porţii noastre, zdrobindu-se la prima cotitură a străzii; trecătorii fugeau fără ţintă, unde să se ducă? Făcuţi fărâme sub ochii noştri, de explozii ce îşi accelerau ritmul din minut în minut, zgâlţânau din temelii casa.

In bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane si au fost ranite alte 2.126. Mortii au fost ingropati intr-un cimitir care a purtat numele “4 aprilie” si care a fost desfiintat in anii comunismului iar fortele aeriene americane au pierdut 10 avioane.

Sursa: Untold Stories

Reclame

Intoarcerea la copilarie

De ceva vreme tot ma bate un gand sa fac o schimbare majora in viata mea si sa emigrez putin mai la sud. Am terminat facultatea in Iasi si m-am gandit ca e bine sa merg mai jos pe harta sa-mi continui masterul. Pentru mine e inca un mister faptul ca nu am plecat imediat dupa ce mi-am dat licenta dar acum nu regret. Chiar daca as regreta nu mai pot face nimic, dar nu regret. M-am apucat de un master interesant la Iasi, mi-am marit portofoliul cu cateva proiecte, am prins si o bursa erasmus, deci totul mi-a mers asa cum am sperat.

Ideea mea dateaza de prin 2012 si consta intr-o emigrare in forta spre capitala. Era programata pentru anul trecut dar cred ca va mai astepta. Imi aduc aminte cu placere de anii copilariei cand stateam pe strazile din Bucuresti si ma jucam cu vecinii, cand nu ii raspundeam mamei la telefon si veneam seara tarziu acasa. Pentru varsta de 10 ani ora 23.00 era o ora tarzie. De curand am fost in vizita la o prietena si am trecut prin centrul vechi sa-mi aduc aminte de restaurantele din Bucuresti, tavernele care parca domneau din timpuri stravechi si odata cu amintirile am observat si diferenta creata de timp. Aveam un loc favorit in care mergeam mereu, era o librarie foarte frumoasa si foarte bine asezata, undeva la subsolul unei cladiri vechi dar bine intretinuta, o librarie plina de povesti si amintiri, un loc care astazi a fost transformat intr-unul dintre cele mai renumite cluburi de noapte din centrul vechi.

Cand inchid ochii si ma gandesc la Bucurestiul din copilaria mea, imi aduc mainte de toate momentele frumoase, toti prietenii, de restaurantele de nunti de la capatul bulevardului unde in fiecare sfarsit de saptamana rasuna muzica de petrecere, de sirenele statiei de pompieri care era la o aruncatura de ochi fata de casa si mai ales, nu pot uita toate nazbatiile pe care le-am facut atat cu voia cat si fara voia mea.

Ale mele 13 dorinte

Bine v-am gasit in noul an. Va doresc ca acest an sa fie unul mai bogat ca cel care tocmai a trecut si sa vi se indeplineasca toate dorintele. No, ca tot vorbim de dorinte, astazi am primit o provocare. O alta provocare la fel ca cea cu 21 de cuvinte doar ca de aceasta data provocarea consta in marturisirea a 13 dorinte deale mele pentru 2013. Nu stiu de ce au ales cifra 13 insa nu sunt deloc superstitios. Multumesc Oana si Ioana pentru provocare. Incep sa imi placa provocarile acestea.

Hai sa fac marturisirea celor 13 dorinte dupa care mai vedem noi. 13 Dorinte

  1. Sa imi iau toate examenele din sesiunea de iarna.
  2. Sa cunosc oameni noi si sa imi fac cat mai multi prieteni.
  3. Sa sarbatoresc varsta de 23 ani alaturi de prieteni dragi.
  4. Sa trec de interviul pentru participare la un eveniment AGORA in Germania (apasa procede anyway).
  5. Sa particip la organizarea a cat mai multe evenimente cu AEGEE-Iasi.
  6. Sa particip la Summer University din vara acestui an.
  7. Sa merg in Bucuresti la concertul celor de la Rammstein si sa ma intalnesc cu prietenii mei de acolo.
  8. Sa imi termin lucrarea de licenta cu bine si sa intru in licenta.
  9. Sa vizitez Berlinul.
  10. Sa ajung in Cluj-Napoca la prietenii mei de acolo.
  11. Sa inot in mare de 1 mai.
  12. Sa scriu cat mai mult pe blog.
  13. Sa intru la masterul pe care mi-l doresc.

Cam astea sunt cele 13 dorinte, cele mai importante pentru mine desi ele sunt mult mai multe. Am primit provocarea, deci o voi trimite mai departe la cativa prieteni din blogosfera si nu numai: Razvan, Alex, Florin, Andra, Petru, Catalin, Anca, Vlad. In acelasi timp invit toti cititorii sa faca acelasi lucru chiar aici la comentarii.

Sursa foto

%d blogeri au apreciat asta: