Proiectul IAro Camarad Army, finalizat! Controverse si aplauze!

11698573_848903831829607_6816992521534391951_nSincer nici nu stiu cum sa incep, deoarece acest proiect a adus controveste in randul posesorilor si pasionatilor de ARO. Scriu acest articol ca o parere proprie si personala si nu vreau sa fiu analizat ca un ziar local sau presa de scandal. Am fost partas la acest proiect inca de la inceput de cand ne gandeam cum sa facem strategia echipei si cum sa impartim departamentele mai bine pentru a avea un rezultat cat mai bun. Am fost de la inceput dar nu am ramas pana la final si asta nu pentru ca n-am avut rabdare sau nu am crezut in acest proiect ci pentru faptul ca nu mi-au fost acceptate ideile pe care doream sa le implementez pentru o mai buna colaborare intre oamenii echipei. Aceste idei si strategii pe care le dzvoltasem nu au fost acceptate deoarece complicau strategiile unor oameni din echipa care doreau sa faca totul dupa cum le taie lor capul si nu ca la carte. Pana la urma erau niste chestii de management al echipei care trebuiau sa creeze un grup din care sa fie exclusa notiunea de pupincureala, notiunea de nu se poate, notiunea de eu sunt teamliderul si eu fac cum vreau si voi executati.

1000765_273505272778365_1769314765_nIstoria proiectului suna cam asa. Totul a inceput cu un concurs national „Aro Revloution” care a avut loc la  Facultatea de Mecanica din Iasi cu scopul de a crea un nou model de ARO pe hartie. Ideea era sa se deseneze un Aro dupa imaginatia fiecaruia, un Aro care sa poata fi acceptat de catre oameni pe strazile patriei. Proiectul a fost realizat, au fost alese cele trei desene care urmau sa urce pe podium si cel castigator a fost a unui coleg de la Facultatea de Mecanica. A urmat o intreaga dezbatere si nebunie pe aceasta tema deoarece cei de pe locul 2 si 3 nu erau multumiti, afirmand ca totul a fost programat ca studentul de la mecanica sa castige (vezi aici). Daca aruncati un ochi pe lucrarea lui o sa vedeti diferentele. Chiar a meritat. Oricum, in continuare a fost decisa trecerea la materializarea acelui model la scara de 1:1 si prezentarea lui la examenul de diploma. Pe parcurs, am dorit ca acest model sa fie produs la inceput intr-o serie scurta si dupa daca atrage atentia si este placut de catre oameni sa se investeasca intr-o linie de productie la scara mai mare. Ideile erau promitatoare, insa finalul a fost oarecum de asteptat.

Pe parcursul proiectului (2 ani si jumatate) lucrurile au luat o intorsatura dramatica iar liderul proiectului care se arata un om de nota 10 cu capul pe umeri, sa dovedit a fi un om care nu merita nici macar privit si aici NU MA REFER la profesorul coordonator care ESTE un om de nota 10 si care merita toata aprecierea din lume pentru efortul depus si pentru omenia lui. Am scris cu majuscule pentru a se intelege ca profesorul coordonator nu are nici o treaba in jocul de putere pe care il face studentul lider al proiectului.

Cand au decis inceperea constructiei masinii dupa modelul oferit de Silviu Ceausu, studentul castigator, lucrurile au evoluat rapid si a fost creata dupa cum spuneam al inceput, o strategie, un plan managerial si o strategie pe termen lung care se incheia cu finalizarea proiectului. Strategia a fost acceptata cu greu insa au aparut conflicte de interese deoarece se crease tabere, bisericute, spune cum vrei si au ajuns la concluzia ca nu au nevoie de strategie (pe sistemul multa minte nu se cere, sa fii prost si sa ai putere). A inceput pupincureala si inlaturarea oamenilor care nu pupau cum trebuie, unde trebuie. Eu am fost unul dintre cei care nu am vrut sa pup deoarece eram pe sistemul „team” nu „grupul pupincuristilor„. Am furinzat informatii si pasiune la extrem pentru acest proiect insa totul a fost oprit cand am plecat in Lisabona cu o bursa Erasmus, fiind dat afara din proiect pe motiv ca nu am facut nimic, absolut nimic in proiect cand de fapt eu am fost printre primii acolo. Dar nu vreau sa ma victimizez, ci doar sa punctez ceea ce multi colegi au avut de punctat insa nu au avut cum, chiar si Silviu Ceausu, care a fost dat afara din proiect cu doar cateva zile inainte de examenul de diploma.

Proiectul este bun, masina arata bine, sunt apreciati de posesori si pasionati, au facut o treaba excelenta si ma bucur ca ideea a ajuns la forma finala, ii felicit pe cei care au finalizat masina, dar nu pot sa scap de ideea ca nesimtirea unora a putut fi atat de mare incat sa elimine din echipa omul fara de care nu avea sa existe nimic. Faima lor avea sa fie zero barat asa cum era si inainte de concurs.

Pe mine sincer nu ma mai afecteaza cu nimic acest proiect. Am fost afectat cand am fost dat afara pe motive nedescoperite nici in ziua de astazi dar asta nu ma mai deranjeaza. Sunt indignat de faptul ca au cladit ceva ce spatele studentilor care au fost eliminati pe motiv ca nu sunt compatibili. Compatibilitatea asta nu creste pe garduri si oamenii sunt diferiti, insa o echipa buna este creata din omaeni diferiti care pot crea ceva unic, nu din oameni care ridica in slavi ura si lipsa de respect fata de cei care si-au dat totul pentru a merge mai departe cu proiectul.

In consecinta, modelul a fost finalizat insa nu dupa cum se stabilise initial ci cu majore modificari, care sunt de inteles deoarece lipsa de fonduri a atras dupa sine renuntarea la ideea initiala si modificarea masinii cu ce au avut la indemana. Masina este apreciata si se poate gasi in fata Facultatii de Mecanica din Iasi impreuna cu un alt Aro restaurat. Promovez si incurajez oamenii sa mearga sa vada prototipul deoarece nu vezi in fiecare zi asa ceva. Este o noutate in momentul de fata iar cei care au lucrat la masina, trecand peste faptul ca meritul lor este doar ca au construit masina cum au putut dar nu pot fi numiti o echipa deoarece nu stiu sa lucreze ca o echipa ci doar sa arunce sageti, acestia merita sa isi vada visul implinit si sa creeze o linie de productie la scara mica pentru a vedea daca cetateanul roman are motivatie in a achizitiona ceva Romanesc in amintirea bunicului ARO care a murit odata cu inceperea coruptiei dupa ’89.

Anunțuri

About DanTalmaciu

Ma identific ca inginer cu acte in regula si un pasionat de frumos, nou si vechi. Ma inclin in fata istoriei, iubesc masinile clasice si motocicletele, timpul liber il petrec pe doua roti si apreciez implicarea activa.

Posted on Iulie 12, 2015, in Auto-Moto and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Comenteaza

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: