De la idee la inovatie

Zilele acestea mi-am început cu drag şi spor lucrarea de dizertaţie care la prima vedere mi-a inspirat lejeritate şi un plus de profesionalism dar care se pare că nu este chiar aşa cum o gândisem eu. Mi-am luat bibliografie prăfuită din biblioteca facultăţii, cărţi de care nu să atins nimeni de câţiva ani, cred. O parte din ele sunt în engleză, o parte sunt atât de stufoase încât mi-e greu să le înţeleg din prima, dar ce mi-a trezit interesul, a fost o istorie a turbomotoarelor cu gaze, pe un înţeles general, motoare cu reacţie folosite pe autovehicule mai mici sau mai mari.

Entuziasmul meu mi-a spus că trebuie să scriu aceste noţiuni, pentru a nu fi uitate. Sursă este în biblioteca Facultăţii de Mecanică din Iaşi, nu are o strânsă legătură cu ceea ce urmează să dezbat în lucrarea de dizertaţie, dar are legătură cu istoria şi dezvoltarea unor idei vechi de peste 60 de ani. Mi-am propus să mai adaug pe lângă acest articol şi altele pe aceeaşi nişă pentru cei care subt curioşi cu ce se mănâncă acest domeniu dar şi pentru cei care mi-au urmărit cu interes nişa termotehnicii.

Primele firme care au efectuat cercetări și au realizat camioane propulsate cu turbomotoare cu gaze au fost Chevrolet, Ford și Chrysler. Cercetările au condus la concluzia că turbomotorul cu gaze poate oferi performanțe egale cu ale motoarelor cu piston, putând avea o durată de viață mai mare și necesitând mai puține operații de întreținere.  În plus funcționarea este mai ușoară în condiții de climat mai aspre (temperaturi exterioare mici), oferind și avantajul încălzirii rapide a cabinei și dezghețarea geamurilor în timpul iernii. Utilizarea mai multor tipuri de combustibili era deasemenea considerată un avantaj.

1965_Chevrolet_Turbo_Titan-III_02O mare realizarea a fost camionul Chevrolet Turbo-Titan III. În luna iulie din 1965, Chevrolet a anunțat lansarea lui Turbo-Titan III, un prototip funcțional care combină stilul camioanelor moderne cu noi caracteristici, inclusiv îmbunătăţiri majore de proiectare în motorul cu turbină cu gaz . Instalat pe un şasiu de camion existent în fabricație era dotat cu un turbomotor 309 GT. Turbomotorul  309 GT are o putere de 309 CP la o turție de 35.000 rpm, iar după reductor turația este de 4000 rpm. Transmisia utilizată a fost o transmisie Allison automatică, adaptată special. Camionul avea 6 trepte de viteză. Prezența recuperatorului de căldură conduce la evacuarea gazelor în atmosferă la o temperatură mai mică (300°C), contribuind și la reducerea zgomotului. Turbomotorul antrena și un generator electric ce funcționa la 4000 rpm și care realiza încărcarea bateriei. Emisiile de noxe erau mai reduse ca la motoarele cu piston similare.

În ceea ce privește utilizarea propulsiei cu turbină cu gaz pentru autovehiculele mici, primele încercări apar în jurul anilor 1950.la firmele Rover și Austin. Prima mașina Austin cu turbină cu gaz a fost realizată între 1952 și 1954 și a fost denumită Austin TUR 1, pornind de la modelul Sheerline Austine, a cărui parte din față a fost prelungită. Compresorul de aer provenea inițial de la un motor de aviație Merlin Spitfire, însa ulterior el a fost reproiectat. Turația turbinei cu gaze era de 23.000 rot/min, iar puterea motorului de 125 CP. Turbina avea două trepte independente: turbina liberă și turbina generatorului de gaze. Turbomotorul era dotat cu recuperator de căldură: înainte de a fi evacuate în atmosferă, gazele de ardere preîncălzeau aerul la ieșirea din compresor și intrarea în camera de ardere. Autovehiculul era prevăzut cu o cutie de viteze Hoobs, una din primele cutii de viteze automate.

O realizare de vȃrf în domeniul atoturismelor propulsate cu turbină cu gaze a constituit-o modelul realizat de firma Chrysler în 1963, fiind produse 55 de mașini.

Turbina funcționa la o turație de 44.500 rot/min , putȃnd folosi o gamă largă de combustibili: motorină, benzină fără plumb, kerosen și chiar ulei vegetal. Mașina a fost testată chiar și de președintele Mexicului, iar ca să i se arate că motorul poate folosi aproape orice fel de carburant, s-a folosit drept combustibil tequila, pentru care a fost necesară doar o ușoară ajustare a raportului aer/combustibil. Puterea motorului era de 130 CP (97 kW), cuplul maxim 576 Nm. Mașina accelera de la 0 la 60 mph în 12 s, la o temperatura exterioară a aeruuli de 29ºC, acest interval putȃnd fi mai mic pentru temperaturi exterioare reduse. Potrivit internetului, din cele 55 de autovehicule fabricate, 46 au fost distruse, 3 sunt păstrate la firma Chrysler, iar 6 dintre ele au fost donate la diferite muzee.

Istoria şi-a continuat cursul şi inovaţiile nu au întârziat să apară. În prezent, turbomotoarele cu gaze pentru uz terestru au o gamă largă de utilizare, fiind prezente în companiile cu un mare consum de curent electric, echipează blindate militare, sau sunt folosite de cei bogaţi şi cu poftă de adrenalină, echipând camioane foarte puternice care participă la concursuri de CP.

În următoarea perioadă, în funcţie de modul în care avansez în bibliografie, voi veni cu câteva noutăţi şi detalii despre utilizarea terestră a turbomotoarelor, în prezent!

Anunțuri

About DanTalmaciu

Ma identific ca inginer cu acte in regula si un pasionat de frumos, nou si vechi. Ma inclin in fata istoriei, iubesc masinile clasice si motocicletele, timpul liber il petrec pe doua roti si apreciez implicarea activa.

Posted on Martie 2, 2015, in Auto-Moto, TermoSET and tagged , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Comenteaza

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: