„Escadrila Alba” a romancelor voluntare.

Capture
Nadia Russo, pilot al Escadrilei Albe între 1940 şi 1945. 

România a fost singura ţară combatantă în al Doilea Război Mondial care a dispus de o escadrilă sanitară ale cărei avioane, destinate transportului răniţilor din liniile înaintate ale fronturilor, erau pilotate de femei, în conformitate cu Convenţia de la Geneva. Numele acestor femei curajoase sunt astăzi uitate: Marina Ştirbey, Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomas, Stela Huţan, Eliza Vulcu, Smaranda Brăescu. Principesa Marina Ştirbey a fost prima femeie deţinătoare a unui brevet românesc de pilot militar şi inspirată din organizaţia finlandeză Lottasward, în anul 1940, a înfiinţat oficial prima escadrilă sanitară românească, rămasă în istoria aviaţiei sub numele de „Escadrila Albă”. Smaranda Brăescu a fost celebra noastră paraşutistă care în anul 1932 a doborât recordul mondial absolut la săritura cu paraşuta, fapt întâmplat la Sacramento-California (1932).

Escadrila Albă între doua zboruri. În stânga pilotul Mariana Drăgescu

Escadrila sanitară a salvat mii de vieţi în timpul campaniei din est precum şi după întoarcerea armelor împotriva Axei. Nadia Russo-Bossy îşi aminteşte: „Sunt singură în avion cu doi oameni care mi-au încredinţat viaţa lor. Un eventual aterisaj forţat ar însemna mers pe jos mai mulţi kilometri, sau poate moartea. Peste tot sunt partizani. Toate greutăţile drumului nostru trebuiesc rezolvate de mine – eu sunt cea mai tare din toţi. (…) Avioanele erau RWD-uri-13 cu targă şi două scaune, adică doi răniţi şi cu mine pilot. Nu am transportat niciodată medicamnete. Ci sute de răniţi. În avionul condus de mine intrau doi răniţi, unul grav rănit pe targă şi unul care putea să stea pe scaunul din spatele meu. Nu eram înarmată şi nu aveam paraşută. Zburam la foarte mică înălţime ferindu-mă de tirul antiaerian inamic” (Daniel Focşa, 2008).

Deşi aveau misiuni de salvare, avioanele „Escadrilei Albe” se aflau în condiţii de război, transportând răniţi de pe terenurile mici din apropierea fronturilor spre terenuri pe care puteau ateriza avioane mari de transport. După 1947, Nadia Russo, Maria Nicolae şi Virginia Duţescu au primit grele condamnări politice, iar Smaranda Brăescu a fost hăituită de Securitate până la stingerea ei din viaţă, în clandestinitate, în 1948. Mariana Drăgescu a dus o existenţă modestă şi anonimă deşi numele ei era pomenit în lucrările de istoria aviaţiei din Occident.

Sursa: Cotidianul

Anunțuri

About DanTalmaciu

Ma identific ca inginer cu acte in regula si un pasionat de frumos, nou si vechi. Ma inclin in fata istoriei, iubesc masinile clasice si motocicletele, timpul liber il petrec pe doua roti si apreciez implicarea activa.

Posted on Iunie 1, 2014, in Istorie Militara and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Comenteaza

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: